Analiză Kievul se confruntă cu cea mai grea iarnă de până acum. Cum vrea Rusia să distrugă economia Ucrainei

Pe măsură ce Rusia întâmpină dificultăți în a avansa pe teren, în estul Ucrainei, ea investește tot mai multe resurse în războiul aerian. Rachetele și dronele rusești lovesc infrastructura energetică ucraineană mai puternic și mai devreme decât în anii anteriori, spun analiștii, iar Kremlinul și-a extins lista țintelor pentru a face și mai multe pagube economiei ucrainene.

Atac rusesc asupra Kievului Foto: X/Ministerul Situațiilor de urgență al Ucrainei

Anul acesta, Rusia a lansat primul atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene încă de la 30 septembrie. În octombrie, au avut loc aproximativ șase serii de lovituri masive, între care atacurile cu drone au continuat aproape fără pauză, iar sistemul energetic ucrainean s-a apropiat de o avarie majoră, numită de energeticieni blackout.

Kievul și regiunile centrale, nordice și estice trăiesc, încă dinainte de venirea frigului, aproape permanent în regim de deconectări de urgență și revin doar rar la programele planificate. Cauza este deteriorarea gravă a infrastructurii magistrale de înaltă tensiune: stațiile Ukrenerho de 330-750 kV și cele ale companiilor de distribuție de 110 kV.

Rusia lovește deliberat capacitatea sistemului de a transporta electricitate din vestul și sudul țării, unde se află în principal marile capacități de producție (centralele nucleare), spre est, unde este concentrat consumul. Scopul ar fi ruperea sistemului în două: malul stâng al Niprului să rămână în mare parte în întuneric, iar cel drept să aibă lumină sau deconectări foarte ușoare.

Infrastructura energetică a Kievului se află sub o atenție specială. Capitala nu a primit capacități noi de producție care să înlocuiască, măcar parțial, termocentralele lovite iarna trecută, așa că orașul depinde în întregime de electricitatea din rețeaua magistrală. Loviturile asupra termocentralelor din această toamnă au accentuat dependența, iar atacurile asupra stațiilor de înaltă tensiune din jurul Kievului, așa-numitul inel energetic al capitalei, au lăsat la începutul lunii noiembrie, simultan, fără curent 80-85% dintre consumatorii din oraș.

În paralel, rușii creează un deficit de energie lovind capacitățile de producție, pe care le-au „reperat” bine în anii de război. Sunt vizate mari termocentrale și hidrocentrale, precum și instalațiile de termoficare din orașele de pe malul stâng. Unele nu au fost niciodată reparate după bombardamentele de anul trecut și nu vor reveni în funcțiune nici în această iarnă, scrie Zerkalo Nedeli.

Trei tactici ale terorii rusești

Analiștii Ukraine Facility Platform spun că situația corespunde celor trei tactici principale folosite de Rusia în anii anteriori. Prima este cea a „pământului pârjolit”, aplicată din 2023: „decuparea” din sistem a orașelor și regiunilor cele mai dependente de rețea. Așa s-a întâmplat cu Odesa, tradițional deficitară energetic, apoi cu Harkovul, care a rămas în beznă după distrugerea instalațiilor energetice din jur. Analiștii descriu aceste cazuri drept o repetiție dramatică înaintea încercării de a lăsa în acest an locuitorii Kievului fără lumină, căldură și apă.

A doua tactică este cea a „salamului feliat”: rușii distrug treptat obiectivele-cheie, lasă energeticienii ucraineni să petreacă timp, echipamente și forțe pentru reparații, apoi lovesc din nou. A treia constă în „bombardamente-covor” cu rachete asupra marilor centrale și, uneori, a stațiilor magistrale din toată țara, bine cunoscute ucrainenilor din toamna lui 2022.

Obiectivele strategice ale Rusiei sunt, potrivit analizei, pe mai multe niveluri: lipsirea de curent și înghețarea capitalei și a marilor orașe, epuizarea resurselor ucrainene, prăbușirea economiei, semănarea panicii și a descurajării, intimidarea partenerilor internaționali și distragerea atenției și resurselor de la front. Toate servesc scopului final: constrângerea Ucrainei la o pace în condițiile Moscovei, adică la capitulare.

Ce îi așteaptă pe ucraineni iarna aceasta

Perspectivele pentru iarna 2026-2027 sunt tot mai clare. Dacă Rusia își menține intensitatea loviturilor, starea sistemului energetic va depinde de vreme, care determină consumul de electricitate. Experiența sezoanelor de încălzire anterioare, din timpul războiului, arată că într-o iarnă relativ blândă, cu temperaturi de până la -10 °C, deficitul de putere în orele de seară, după atacuri masive, poate ajunge la 4-4,5 GW. Dacă deconectările sunt planificate, asta înseamnă, orientativ, 2-3 serii de deconectări și 8-12 ore fără curent pe zi.

Dacă iarna va fi la fel de geroasă ca anul trecut, când temperaturile au coborât la -20 °C, deficitul poate atinge 7 GW, echivalentul consumului de iarnă al unei țări europene mici. Asta ar însemna aproximativ 3-4 serii de deconectări și peste 12-16 ore fără curent. Cât de multă generare distribuită nouă a construit de fapt Ucraina și cât de bine s-a pregătit va arăta chiar iarna, prin capacitatea sistemului de a acoperi consumul de vârf și de a reduce deficitul după loviturile rusești.

Rusia își mobilizează toate resursele militare, tehnice și de propagandă. Combină cunoașterea sistemului energetic ucrainean cu studierea atentă a greșelilor din pregătirile anterioare, pentru a lovi acolo unde doare cel mai tare. Anul acesta și-a extins considerabil arsenalul: a mărit producția de drone cu reacție, relativ ieftine, și le combină cu rachete balistice scumpe, știind că apărarea antiaeriană ucraineană nu are încă un răspuns complet la aceste amenințări.

Propaganda lucrează la fel de țintit. Mesaje strecurate în conștiința publică, de tipul „nu aveți lumină pentru că autoritățile o fură și o vând în străinătate”, prind în contextul unei comunicări oficiale liniștitoare, în stilul „va fi greu, dar suntem pregătiți și vom reuși”. Mitul luminii furate și vândute europenilor se hrănește și din faptul că nimeni nu explică societății esențialul: exporturile de electricitate spre Europa, atunci când apar în anumite ore, sunt tot o consecință a atacurilor rusești, care distrug capacitatea de a transporta energie dinspre vest spre est în interiorul țării.

Analiștii Ukraine Facility Platform consideră că ieșirea din această capcană este evidentă. Dacă adversarul distruge sistematic marile centrale și face din regiuni întregi ostatice ale rețelei magistrale, producția trebuie descentralizată: împrăștiată în comunități și apropiată de consumator. Sute de instalații mici, de 5-10 MW fiecare, aflate în comunități sau în apropierea lor, ar putea alimenta cel puțin parțial infrastructura critică în orele de vârf din timpul iernii, iar scoaterea lor din funcțiune ar fi mult mai dificilă decât lovirea unei mari termocentrale sau a unei stații Ukrenerho. În plus, o instalație mică poate fi construită sau reparată în câteva luni, în timp ce unele blocuri ale marilor termocentrale nu pot fi repuse în funcțiune nici în șase luni.

În această iarnă, totul depinde de viteză: dacă Ucraina reușește să repare și să construiască instalații energetice mai repede decât le distruge Rusia și dacă își închide vulnerabilitățile înainte ca adversarul să le găsească.

Rusia vrea să distrugă economia Ucrainei, înaintea unor noi negocieri

Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, iar țintele militare nu mai reprezintă singura preocupare a Moscovei. În ultimele luni, loviturile rusești au vizat tot mai frecvent porturi, depozite, fabrici, căi ferate și alte componente esențiale ale economiei ucrainene.

Săptămâna trecută, o comisie independentă de anchetă a Organizației Națiunilor Unite a concluzionat că Rusia a comis crime de război și crime împotriva umanității prin atacarea deliberată a infrastructurii civile. Raportul a evidențiat în special loviturile asupra sistemelor energetice vitale, în timpul iernii severe din 2025-2026.

Experții avertizează că situația ar putea fi și mai gravă în această iarnă. În condițiile în care Statele Unite urmează să medieze o nouă rundă de negocieri de pace săptămâna viitoare, președintele rus Vladimir Putin pare să intensifice, în loc să reducă, presiunea militară asupra Ucrainei

„Distrugerea economiei ucrainene”

Campania aeriană rusă are „în mod clar scopul de a distruge economia ucraineană”, a declarat John Lough, șeful departamentului de parteneriate internaționale la New Eurasian Strategies Centre, un institut de analiză din Londra. El a spus, pentru CNN, că, în opinia sa, mulți dintre aliații Kievului din Europa nu au înțeles „cât de gravă este situația care se conturează în Ucraina” și nici ce povară financiară ar putea însemna aceasta pentru partenerii europeni.

„Putin a ajuns la concluzia că nu poate câștiga în Donbas trimițând mai mulți oameni în luptă și încercând să avanseze, pentru că ucrainenii au avut o vară relativ reușită”, a spus Lough. „A hotărât că singura cale de a schimba asta este să distrugă economia, iar o face sistematic.”

Cristian Vlas, cercetător pe Europa de Est la ACLED, o organizație internațională de monitorizare a conflictelor, a avertizat: „Vom vedea o situație umanitară cumplită în această iarnă, și mult mai devreme decât anul trecut.”

Numărul victimelor civile din Ucraina este cel mai ridicat din primele luni ale războiului. Potrivit datelor ACLED, loviturile rusești au ucis în 2026 peste 2.700 de civili ucraineni. Numărul atacurilor rusești asupra Ucrainei a crescut constant în acest an: de la 3.650 în ianuarie 2026 la 5.532 în octombrie.

Au crescut și atacurile ucrainene în interiorul Rusiei: 2.302 în octombrie. Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că luna trecută a lovit cel puțin șapte întreprinderi implicate în producția de armament, trei aerodromuri militare și instalații importante de radiolocație și comunicații militare. În această vară, Ucraina a atacat și depozitele celui mai mare retailer online din Rusia, Wildberries.

Președintele american Donald Trump a sugerat, la rândul său, că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze o parte din teritoriu pentru a se ajunge la pace. „Ucraina va ajunge să aibă o formă puțin diferită”, a spus el într-un interviu pentru „60 Minutes”, difuzat duminică, cu doar câteva zile înainte ca negociatorii americani să conducă întâlniri trilaterale la Abu Dhabi, în această săptămână. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că integritatea teritorială a Ucrainei este protejată de Constituție, ceea ce face ilegală o cedare formală de teritoriu.

Industria și exporturile de cereale, printre țintele Rusiei

Atacurile rusești asupra exporturilor ucrainene la Marea Neagră, asupra porturilor de pe Dunăre, a depozitelor industriale, a infrastructurii feroviare și a industriei siderurgice au devenit frecvente. O parte din aceste instalații are atât rol civil, cât și militar, dar, potrivit experților, atacurile recente au vizat fățiș exclusiv civili. Moscova neagă constant că ar ținti civili.

Luni, cel puțin 55 de ucraineni au fost uciși când Rusia a bombardat o clădire de școală folosită drept adăpost și centru de ajutor la Zaporojie, unul dintre cele mai sângeroase incidente ale unui conflict aflat în al cincilea an. Potrivit autorităților ucrainene, locul a fost lovit din nou cu o dronă duminică, în timp ce echipele de salvare căutau oameni blocați sub dărâmături.

Totodată, mari oțelării ucrainene din Krivoi Rog și Zaporojie au fost lovite de rachete balistice între august și octombrie și au fost nevoite să se oprească. Orașul Krîvîi Rih a tras un semnal de alarmă cu privire la „consecințe socioeconomice grave” și la pierderea veniturilor pentru mii de familii din cauza închiderii oțelăriei.

„Sunt lovituri date bazei fiscale a Ucrainei, nu doar «industriei», într-un sens abstract”, a spus Vlas. „Sunt lovite salariile oamenilor.”

Împreună cu loviturile în alte sectoare majore, precum agricultura și exporturile de cereale, acestea par, potrivit lui Vlas, o încercare a Moscovei de a crea mai multe focare economice simultan.

„Sunt vizate centre comerciale, depozite, spații de stocare, ceea ce perturbă circulația și vânzarea mărfurilor”, a spus Kateryna Stepanenko, șefa echipei Rusia de la Institute for the Study of War, un institut de analiză din Washington care urmărește îndeaproape conflictul.

Dacă Rusia lovea înainte mai ales noaptea, ea efectuează tot mai des atacuri și ziua, care urmăresc parțial să ddate peste cap activitatea economică zilnică din Ucraina, spune Stepanenko. „Se declanșează o alertă aeriană, în timpul căreia multe clădiri guvernamentale sau firme nu au voie, legal, să funcționeze, iar asta perturbă activitatea economică”, a declarat ea pentru CNN.

Loviturile asupra infrastructurii energetice afectează și ele economia, deoarece penele de electricitate și de apă lovesc puternic în firme. Forțele ruse au început să atace infrastructura energetică și în zone care nu fuseseră vizate până acum, precum orașul Rivne din vest, spune Stepanenko, ceea ce creează noi dificultăți pentru apărarea antiaeriană ucraineană, deja subțiată. Efectele atacurilor asupra sectorului energetic se acumulează, iar multe dintre centralele electrice ale Ucrainei sunt avariate iremediabil.

„Trebuie să avem în vedere efectul cumulat al războiului și oboseala foarte mare din partea ucraineană”, a spus Lough. „Cu țesutul economic încordat în acest fel, este un moment foarte periculos.”

În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a atacat rețeaua electrică din regiunea Dnipropetrovsk, lăsând fără curent peste 600.000 de oameni, potrivit lui Zelenski. El a mai spus că există întreruperi extinse de curent și în alte regiuni, printre care Harkiv și Jitomir.

Autoritățile din Kiev au anunțat că sâmbătă aproximativ 40% dintre clădiri nu aveau încălzire. Între timp, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a lansat un nou avertisment în weekend, odată cu prima ninsoare din acest an: „Moscova încearcă în mod deliberat să lase milioane de ucraineni fără electricitate, încălzire și apă, odată cu apropierea iernii. Rusia încearcă să obțină prin frig și întuneric ceea ce nu poate obține pe câmpul de luptă.”

Civilii plătesc prețul

Numărul mai mare de victime civile vine în contextul în care Rusia și-a extins folosirea dronelor Shahed cu propulsie cu reacție și a munițiilor de tip „loitering”, arme greu de doborât pentru forțele ucrainene. Ucraina lucrează la îmbunătățirea capacităților de interceptare pentru ambele tipuri, dar în prezent, spun experții, armele rusești au avantaj. În plus, Ucraina se confruntă cu o penurie persistentă de interceptoare Patriot de fabricație americană, una dintre puținele arme defensive capabile să doboare o rachetă balistică rusă.

Drept urmare, „numărul deceselor și al victimelor civile crește aproape constant din aprilie, dar creșterea din octombrie, de la începutul lui octombrie, este pur și simplu uluitoare”, a declarat Vlas pentru CNN.

Un nou raport al organizației International Rescue Committee (IRC) arată că, în regiunile din sudul și estul Ucrainei, dificultățile financiare îi determină pe civili să-și părăsească locuințele sau să-și asume riscuri grave pentru a continua să câștige bani. De exemplu, în unele regiuni, fermierii își riscă viața lucrând pământ minat, doar pentru a păstra o sursă de venit.

Dintre sutele de gospodării chestionate în regiunea Mikolaiv, 91% au spus că au nevoie urgentă de asistență financiară. În Dnipropetrovsk, procentul este de 42%.

„Lipsa resurselor financiare nu înseamnă doar că nu poți plăti facturile. Ea creează presiunea de a lua decizii care îți schimbă viața”, a spus Olga Kașuba, directoare adjunctă a IRC pentru managementul operațiunilor din Ucraina.

Ea a precizat că pentru mulți civili din estul Ucrainei conflictul le-a perturbat viața și mijloacele de trai încă din 2014, ceea ce înseamnă că au suportat mai bine de un deceniu de presiune economică.

Kașuba, care locuiește la Kiev, a văzut ea însăși creșterea anxietății economice și pierderea veniturilor vecinilor. Piața din cartierul ei a fost distrusă într-un atac rusesc și s-a închis. Un depozit din apropiere a fost lovit într-un alt atac recent, iar marfa mai multor mici librari a fost avariată, a spus ea pentru CNN.

„Când magazinele alimentare sunt incendiate, când depozitele sunt incendiate... da, asta afectează mărfurile”, a spus Kașuba. „Dar aceasta este și sursa de venit pentru foarte mulți oameni, pentru mii de oameni.”